Painea noastra

Bunica locuieşte într-un sat din judeţul Alba, cu o grădină de aproximativ 600 mp unde cultivă de toate – merişoare şi zmeură, broccoli si vinete până la porumb pentru popcorn. Într-o vară, acum mai mulţi ani, când nepoţii din Statele Unite au venit în vizită, Bunica le pune în faţă nişte căpşune scoase din congelator… cei doi băieţi s-au uitat lung la magma roşie din faţa lor şi au refuzat să mănânce, ceea ce a întristat-o pe Bunica. Nu mi-a fost uşor să îi explic că ei, având acces oricând, pe tot parcursul anului, la căpşune proaspete, perfecte si zemoase, nu au cum aprecia căpşunele acestea, doar pentru că au fost crescute în grădina ei din seminţe plantate în urmă cu câteva luni.

Şi atunci m-am gândit la pâine! Noi ne luăm pâinea azi din magazine, în grabă, aruncând-o în coş, acasă o mâncăm fără să îi dam importanţă, alături de orice, fără să o cunoaştem şi să o savurăm cu adevărat.

Pentru străbunica, drumul acesta era mai anevoios – începea aproape cu un an înainte, cu aratul pământului, semănatul, îngrăşământul, treieratul, măcinarea seminţelor la moară pentru făină, apoi frământatul, dospitul şi coptul – pentru o felie de pâine!

De aceea, cred că ar trebui să apreciem din nou cu pâinea. Aceasta, intr-o formă sau alta, apare în toate culturile lumii şi cultivând grâul, ne-a „domesticit” şi ne-a obligat să ne facem aşezări, acum aproape 13.000 ani! (1), ne-a şi modificat scheletul şi dantura şi structura facială (2), nu neapărat în bine. Dar agricultura, spre deosebire de vânătoare, începe să ne garanteze o anumită stabilitate în hrana disponibilă pe parcursul anului şi fără a mai fi nomazi, astfel dezvoltându-se comunităţi, limbaj, religie, artă.

Pâinea este prea importantă pentru cultura umană, pâinea este menţionată în rugăciunea care stă la baza creştinismului, pentru a o alunga din hrana noastră zilnică.

Dar trebuie să învăţăm să o savurăm. Trebuie să o vedem mai mult decât „ceva” ce mâncăm alături de o salată de vinete sau cu o ciorbă sau cartofi. Ea trebuie văzută ca un aliment nutritiv, interesant, ce ne aduce beneficii şi nu doar „calorii în plus”. Pâinea înseamnă carbohidraţi (pe scurt si simplu – zahăr ), combustibilul de bază al corpului şi al creierului.

Dar să căutăm pâine de calitate superioară şi asta înseamnă să citim etichetele şi declaraţiile nutriţionale ale pâinii ambalate. Făina albă, superprocesată nu ne oferă valoare nutritivă – pe etichetă să căutăm făina neagră, integrală, graham, secară, şi apoi să căutăm cea mai mare valoare a cantităţii de FIBRE (mai mult de 6 – 10 grame  / 100 grame pâine), cât şi PROTEINE (mai mult de 10 – 12 grame / 100 grame pâine ).
Fibrele din făina integrală ne ajută la senzaţia de saţietate, la un tranzit intestinal mai bun (fără a mai fi necesar un drum la farmacie pentru asta), diminuează absorbţia de grăsimi şi glucide din restul alimentelor şi avem studii care arată că scad riscul de cancer de colon si ajută la eliminarea carcinogenilor ajunşi in tractul digestiv. (3)
O pâine prea pufoasă şi excesiv de aerată arată folosirea agenţilor de afânare şi să căutăm pâine mai densă ca şi consistenţă, care de altfel ne dă senzaţia de plenitudine şi satisfacţia de a o mânca, prin masticaţia ei.

Pâinea ar trebui să fie proaspătă, cu un termen de valabilitate cât mai scăzut, ceea ce arată că ingredientele au fost mai puţin procesate şi riscul de a se strica arată asta.
Pâinea se găseşte în diferite forme – clasică, baghetă, franzelă, baton, chiflă, lipie si tortilla, ciabatta şi focaccia, cu multiple seminţe şi tărâţe... toate merită să troneze în mijlocul mesei, într-un coş elegant special al ei şi să ne bucure şi ochii.

Dar, ca întotdeauna, să ne amintim de moderaţie. Putem încerca să mâncam un sandwich doar pe o felie de pâine, un burger doar pe o jumătate de chiflă, anumite salate (icre, vinete, hummus) pot fi savurate si alături de bastonaşe de legume (ţelină, morcov, ardei, roşii). Să ne educăm, progresiv, să evităm pâinea dacă avem ca şi garnitură orez sau cartofi, mămăligă sau paste.

Mesajul final ar fi că pâinea noastră îşi are locul ei bine stabilit în dieta zilnică! Tocmai de aceea, să profităm de aspectele pozitive – gustul plăcut, consistenţa pufoasă, senzaţia de plenitudine, dar şi de nutrienţi – carbohidraţi complecşi, fibre, proteine.

Pentru mai multe sfaturi legate de alimentaţia sănătoasă şi o nutriţie adaptată fiecărui mod de viaţă, vă aşteptăm in cadrul Clinicii ForteVita din Piteşti pentru un consult personalizat.

(1) http://news.bbc.co.uk/2/hi/science/nature/489449.stm
(2) https://incredibilia.ro/abu-hureyra-primii-agricultori/
(3) https://www.endo-gastro.ro/articole/133-beneficiile-digestive-ale-unei-diete-bogate-in-fibre