Bunica locuieste intr-un sat din judetul Alba, cu o gradina de aproximativ 600 mp unde cultiva de toate – merisoare si zmeura, broccoli si vinete pana la porumb pentru popcorn. Intr-o vara, acum mai multi ani, cand nepotii din Statele Unite au venit in vizita, Bunica le pune in fata niste capsune scoase din congelator… cei doi baieti s-au uitat lung la magma rosie din fata lor si au refuzat sa manance, ceea ce a intristat-o pe Bunica. Nu mi-a fost usor sa ii explic ca ei, avand acces oricand, pe tot parcursul anului, la capsune proaspete, perfecte si zemoase, nu au cum aprecia capsunele acestea, doar pentru ca au fost crescute in gradina ei din seminte plantate in urma cu cateva luni.
Si atunci m-am gandit la paine! Noi ne luam painea azi din magazine, in graba, aruncand-o in cos, acasa o mancam fara sa ii dam importanta, alaturi de orice, fara sa o cunoastem si sa o savuram cu adevarat.
Pentru strabunica, drumul acesta era mai anevoios – incepea aproape cu un an inainte, cu aratul pamantului, semanatul, ingrasamantul, treieratul, macinarea semintelor la moara pentru faina, apoi framantatul, dospitul si coptul – pentru o felie de paine!
De aceea, cred ca ar trebui sa apreciem din nou cu painea. Aceasta, intr-o forma sau alta, apare in toate culturile lumii si cultivand graul, ne-a „domesticit” si ne-a obligat sa ne facem asezari, acum aproape 13.000 ani! (1), ne-a si modificat scheletul si dantura si structura faciala (2), nu neaparat in bine. Dar agricultura, spre deosebire de vanatoare, incepe sa ne garanteze o anumita stabilitate in hrana disponibila pe parcursul anului si fara a mai fi nomazi, astfel dezvoltandu-se comunitati, limbaj, religie, arta.
Painea este prea importanta pentru cultura umana, painea este mentionata in rugaciunea care sta la baza crestinismului, pentru a o alunga din hrana noastra zilnica.
Dar trebuie sa invatam sa o savuram. Trebuie sa o vedem mai mult decat „ceva” ce mancam alaturi de o salata de vinete sau cu o ciorba sau cartofi. Ea trebuie vazuta ca un aliment nutritiv, interesant, ce ne aduce beneficii si nu doar „calorii in plus”. Painea inseamna carbohidrati (pe scurt si simplu – zahar ), combustibilul de baza al corpului si al creierului.
Dar sa cautam paine de calitate superioara si asta inseamna sa citim etichetele si declaratiile nutritionale ale painii ambalate. Faina alba, superprocesata nu ne ofera valoare nutritiva – pe eticheta sa cautam faina neagra, integrala, graham, secara, si apoi sa cautam cea mai mare valoare a cantitatii de FIBRE (mai mult de 6 – 10 grame / 100 grame paine), cat si PROTEINE (mai mult de 10 – 12 grame / 100 grame paine ).
Fibrele din faina integrala ne ajuta la senzatia de satietate, la un tranzit intestinal mai bun (fara a mai fi necesar un drum la farmacie pentru asta), diminueaza absorbtia de grasimi si glucide din restul alimentelor si avem studii care arata ca scad riscul de cancer de colon si ajuta la eliminarea carcinogenilor ajunsi in tractul digestiv. (3)
O paine prea pufoasa si excesiv de aerata arata folosirea agentilor de afanare si sa cautam paine mai densa ca si consistenta, care de altfel ne da senzatia de plenitudine si satisfactia de a o manca, prin masticatia ei.
Painea ar trebui sa fie proaspata, cu un termen de valabilitate cat mai scazut, ceea ce arata ca ingredientele au fost mai putin procesate si riscul de a se strica arata asta.
Painea se gaseste in diferite forme – clasica, bagheta, franzela, baton, chifla, lipie si tortilla, ciabatta si focaccia, cu multiple seminte si tarate... toate merita sa troneze in mijlocul mesei, intr-un cos elegant special al ei si sa ne bucure si ochii.
Dar, ca intotdeauna, sa ne amintim de moderatie. Putem incerca sa mancam un sandwich doar pe o felie de paine, un burger doar pe o jumatate de chifla, anumite salate (icre, vinete, hummus) pot fi savurate si alaturi de bastonase de legume (telina, morcov, ardei, rosii). Sa ne educam, progresiv, sa evitam painea daca avem ca si garnitura orez sau cartofi, mamaliga sau paste.
Mesajul final ar fi ca painea noastra isi are locul ei bine stabilit in dieta zilnica! Tocmai de aceea, sa profitam de aspectele pozitive – gustul placut, consistenta pufoasa, senzatia de plenitudine, dar si de nutrienti – carbohidrati complecsi, fibre, proteine.
Pentru mai multe sfaturi legate de alimentatia sanatoasa si o nutritie adaptata fiecarui mod de viata, va asteptam in cadrul Clinicii ForteVita din Pitesti pentru un consult personalizat.
(1) http://news.bbc.co.uk/2/hi/science/nature/489449.stm
(2) https://incredibilia.ro/abu-hureyra-primii-agricultori/
(3) https://www.endo-gastro.ro/articole/133-beneficiile-digestive-ale-unei-diete-bogate-in-fibre
