Astenia de primăvară
Ce este astenia de primavara?
Odata cu schimbarea anotimpului friguros cu cel cald, unele persoanele experimenteaza anumite manifestari cunoscute ca astenia de primavara. Din punct de vedere medical, aceasta se caracterizeaza printr-o stare nejustificata de oboseala fizica si psihica, insotita de episoade de tristete pana la depresii usoare, anxietate, tulburari de somn si tulburari de apetit alimentar.
Este important sa se faca distinctia dintre un episod depresiv cu pattern sezonier de sine statator si astenia de primavara. Aceasta din urma nu reprezinta un diagnostic cert medical, ci mai degraba un cumul de simptome resimtite de o persoana la venirea primaverii. Manifestarile incep de obicei in jurul lunii martie si dureaza aproximativ 2-3 saptamani.
Cum apare?
In timpul sezonului rece, odata cu scaderea expunerii la lumina naturala, se pot modifica ritmul, cat si tipul activitatilor individului. Una dintre cele mai frecvente modificari o reprezinta scaderea perioadei de petrecere a timpului in aer liber. Schimbarile climatice impreuna cu cele sociale individuale sunt traduse si la nivelul organismului. Desi din punct de vedere stiintific nu exista certitudinea ca odata cu schimbarea sezonului rece cu cel cald si invers, la nivelul organismului se produc modificari specifice, exista numeroase studii stiintifice care arata o transpunere a modificarilor exterioare la nivel endogen hormonal, in special la nivelul secretiei de serotonina, melatonina, cortizol si endorfine.
Simptomele caracteristice asteniei de primavara
Sunt influentate de o serie de factori:
- Sexul persoanei
- Factori endogeni:
- Hormoni si neurotransmitatori (serotonina, melatonina, endorfine, cortizol).
Cercetarile arata o preponderenta a sexului feminin in ceea ce priveste simptomele de astenie, acestea avand un tipar hormonal diferit fata de persoanele de sex masculin, fiind mai predispuse la modificari de dispozitie, de ritm circadian, apetit alimentar si comportament sexual.
Serotonina este un neurotransmitator produs la nivelul tractului gastro-intestinal in ceea mai mare proportie, precum si la nivel cerebral. Desi doar unul dintr-un milion de neuroni secreta serotonina, aceasta influenteaza majoritatea functiilor sistemului nervos central.
Serotonina din tractul gastro-intestinal are rolul de a asigura o buna functionare a acestuia, stimuland peristaltismul si secretia fiziologica de la nivel digestiv, avand rol si in modularea activitatii implicate in sindromul de intestin iritabil.
La nivel cerebral controleaza dispozitia, anxietatea, functia cognitiva, apetitul alimentar si functia sexuala. Aceasta este implicata si in patologia durerii, un nivel crescut de serotonina avand rol analgezic.
Scaderea serotoninei determina: afectarea functiei digestive, depresie, anxietate, labilitate emotionala, dificultati de concentrare, dificultati de pastrare a atentiei, tulburari de memorie, tulburari de somn, scaderea apetitului alimentar, afectarea comportamentului sexual, tulburari algice.
Melatonina sau “hormonul somnului” este un hormon secretat majoritar de glanda pineala, dar si la nivel gastro-intestinal. Serotonina are rol in producerea acestuia, functiile celor doua fiind in stransa legatura.
Cel mai important rol al melatoninei este de reglare a ritmului circadian. El este secretat preponderent pe timpul noptii, de aceea este puternic implicat in aparitia asteniei de primavara. Scaderea perioadei de lumina naturala pe parcursul celor 24 de ore ale zilei determina o secretie mai mare de melatonina, determinand modificari hormonale in momentul venirii primaverii si cresterii zilei.
In plus, melatonina controleaza dispozitia, moduleaza functia imuna, functia sexuala, are rol antioxidant si analgezic.
Scaderea secretiei de melatonina determina: tulburari de somn (insomnii, somn neodihnitor), stari de depresie, iritabilitate, tulburari ale sistemului imun, tulburari ale functiei sexuale, tulburari algice.
Endorfinele sunt un grup de hormoni secretati de sistemul hipotalamo-hipofizar, ca raspuns la durere si stres, avand rolul de a le reduce. Aditional, endorfinele sunt eliberate si in timpul activitatilor placute (sport, plimbat, meditatie, activitati desfasurate in lumina naturala, muzica, ras, alimente placute individului, activitati sexuale, sentimente de dragoste etc).
Acestia actioneaza prin intermediul receptorilor opiozi, anumite tipuri de endorfine avand efect mai puternic decat morfina in reducerea durerii. La nivel cerebral, determina indirect cresterea dopaminei, crescand senzatia de placere si fericire.
Scaderea endorfinelor determina tulburari de dispozitie, sensibilitate la stres, iar studiile arata si o implicare in functia sexuala la nivel cerebral.
Cortizolul, numit si “hormonul de stres”, este principalul hormon steroid, glucocorticoid, secretat de zona corticala a glandelor suprarenale. Secretia lui este controlata printr-un mecanism ce porneste de la nivel cerebral, axul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenalian. Cortizolul este implicat in majoritatea functiilor organismului: cerebrale, cardio-vasculare, respiratorii, digestive, musculo-scheletale, imune, reproductive.
Este implicat in mecanismul de producere al asteniei de primavara, deoarece secretia de cortizol este marcata de ritmul circadian. Cea mai crescuta secretie de cortizol are loc la trezire dimineata, scazand pe parcursul zilei, cu cel mai redus nivel dupa-amiaza, urmand ca ulterior sa creasca usor. Mecanisme cerebrale si suprarenale complexe modifica ritmul secretiei de cortizol in functie de ritmul circadian al persoanei. Studii recente demonstreaza un nivel mai ridicat al cortizolul in sange pe perioada anotimpului rece fata de cel cald.
- Factori exogeni:
- Schimbarile climatice: orice schimbare reprezinta un factor de stres pentru organism, determinand modificari ale secretiei de cortizol, precum si al celorlalti hormoni.
- Alimentatia dezechilibrata: in timpul sezonului rece predomina alimentatia bogata in grasimi si carbohidrati. Persoanele tind sa defavorizeze o alimentatie echilibrata din punct de vedere nutritiv (proteic, mineral, lipidic, glucidic), iar acest fapt se traduce prin tulburari de dispozitie si fatigabilitate.
- Comorbiditatile sezoniere (alergii sezoniere): indivizii predispusi la alergii pot prezenta un factor de stres suplimentar fata de populatia generala, ceea ce va induce evitarea activitatilor in aer liber, favorizand simptomele de astenie.
- Zonele geografice: Persoanele din regiuni geografice extreme pot fi mai afectate, avand in vedere modificarile circadiene drastice.
- Factori sociali, conditii de viata si de munca: persoanele care lucreaza sau petrec timp indelungat in medii inchise sunt mai predispuse la aparitia asteniei de primavara.
Cum se manifesta?
Modificarile hormonale aparute odata cu venirea primaverii, apar in proportii variabile la fiecare persoana, tinand cont de unicitatea fiecarui organism in parte. Manifestarile asteniei de primavara implica:
- Oboseala fizica si psihica
- Depresie
- Anxietate
- Iritabilitate, irascibilitate
- Ameteala, cefalee, mialgii, crampe musculare
- Tulburari de somn (insomnie, somn neodihnitor)
- Apetit alimentar diminuat
- Tulburari de concentrare
Cum se trateaza?
In mod normal, simptomele asteniei de primavara dureaza aproximativ 2-3 saptamani si se remit de la sine. Insa pentru ameliorarea, cat si pentru prevenirea acestora, este necesar sa fie remediate modificarile care au dus sau pot duce la aparitia acesteia. Concret, este necesara o stabilizare a nivelurilor serice hormonale, precum si ameliorarea factorilor exogeni (factori sociali, factori de viata si de munca).
Daca simptomele persista mai mult de 2-3 saptamani, precum si la nevoie, se recomanda un consult de specialitate in vederea tratatii corecte si a ameliorarii simptomatologiei.
Modalitati de tratament
- Program de activitati in aer liber, pentru a favoriza expunerea la soare si normalizarea nivelului seric de vitamina D
- Exercitii fizice regulate, 40-50 minute, de 3-4 ori pe saptamana.
- Activitati sociale si culturale diversificate
- Evitarea situatiilor stresante
- Respectarea unui regim de somn echilibrat (aproximativ 8 ore pe noapte)
- Respectarea unui regim alimentar echilibrat nutrititv, cu alimente proaspete, specifice anotimpului, bogate in vitamine si minerale (fructe si legume proaspete, peste, fructe de mare proaspete, oleaginoase- nuci, migdale, alune etc)
- Hidratarea corespunzatoare este esentiala (aprox 2 l de apa/zi).
Bibliografie:
- Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders (DSM-5-TR)
- Kaplan and Sadock’s “Synopsis of Psychiatry” (Eleventh Edition), 2015
- “Biochemistry, Endorphin”, Chaudhry SR, Gossman W, ncbi.nlm.nih.gov
- “Serotonin”- Handbook of Hormones (Second Edition), Takayoshi Ubuka, 2021, sciencedirect.com
- “Gut Sensory Transduction”- Sleisenger and Fordtran’s Gastrointestinal and Liver Disease, Mark Feldman MD, 2021, sciencedirect.com
- “Spring Asthenia- Symptoms and Treatments”, medihelp-assistance.com
- “Physiology, Cortisol”, Thau L., Ghandi J., Sharma S., ncbi.nlm.nih.gov
- “Cortisol and Seasonal Changes in Mood and Behavior”- Psychiatric Times, Leo Sher MD, 2006